„Mai pot, dar nu mai pot așa.”
Nu te-ai oprit. Continui să mergi la serviciu, să răspunzi la mesaje și să rezolvi ce este urgent. Din exterior, pari funcțional. În interior, însă, fiecare sarcină cere un efort tot mai mare. Nu te mai desprinzi mental de muncă, te irită lucruri pe care înainte le gestionai și simți că odihna obișnuită nu îți mai reface energia.
Sau poate starea nu mai este legată doar de serviciu. Nu te mai bucură nici lucrurile care înainte îți făceau plăcere, te retragi, te critici și îți este greu să începi chiar și activități simple. Lipsa de energie pare să fi cuprins întreaga viață.
În acest punct apare, firesc, întrebarea: „Este burnout sau depresie?”.
Ambele situații merită luate în serios. Totuși, diferența nu poate fi stabilită printr-un test găsit pe internet și nici prin regula „dacă vacanța ajută este burnout, iar dacă nu ajută este depresie”. Burnoutul și depresia pot avea manifestări asemănătoare, pot apărea separat sau pot coexista.
Clarificarea se face prin analiza contextului, a duratei și intensității manifestărilor, a modului în care acestea afectează funcționarea și a altor explicații posibile.
Dacă ai ajuns aici căutând un psiholog pentru burnout, un psiholog pentru depresie, psihoterapie online sau sprijin psihologic pentru epuizare profesională, este util să începi prin clarificarea problemei, nu prin alegerea unei etichete. Serviciile care permit lucrul la distanță pot fi accesate de adulți din alte localități și județe ale României, iar programele online pot fi utilizate și de români aflați în străinătate, atunci când cadrul profesional și legal permite acest lucru.
PE SCURT: CARE ESTE DIFERENȚA?
Burnoutul este legat în mod specific de activitatea profesională. Organizația Mondială a Sănătății îl descrie ca fenomen ocupațional asociat stresului cronic de la locul de muncă, nu ca afecțiune medicală.
Depresia este o problemă de sănătate mintală care poate afecta mai multe domenii ale vieții: munca, relațiile, activitățile zilnice, interesul, energia și felul în care persoana se vede pe sine și privește viitorul.
Această diferență este importantă, dar nu trebuie transformată într-o regulă simplistă. Burnoutul poate avea efecte și în viața personală, iar depresia poate deveni vizibilă mai întâi prin dificultățile de la serviciu. De aceea, locul în care simptomele se observă mai ușor oferă informații utile, dar nu stabilește singur concluzia.
CE ESTE BURNOUTUL?
Organizația Mondială a Sănătății descrie burnoutul în ICD-11 ca fenomen ocupațional rezultat din stresul cronic de la locul de muncă, atunci când acesta nu a fost gestionat cu succes.
Descrierea OMS include trei dimensiuni principale:
- epuizare sau senzația că resursele de energie sunt consumate;
- distanțare mentală față de muncă, negativism ori cinism legat de activitatea profesională;
- reducerea eficienței profesionale percepute.
În viața de zi cu zi, poți observa că te mobilizezi tot mai greu pentru sarcinile de serviciu, că ai devenit iritat sau detașat, că te gândești la muncă și în timpul liber ori că efortul depus nu mai produce sentimentul de eficiență sau de sens.
Burnoutul nu înseamnă automat că persoana este slabă, dezorganizată sau „nu rezistă la stres”. Pot conta atât anumite tipare personale — precum perfecționismul, hiperresponsabilitatea, dificultatea de a refuza sau nevoia excesivă de control —, cât și condițiile reale de muncă.
Volumul excesiv de sarcini, programul prelungit, lipsa controlului, rolurile neclare, sprijinul redus, conflictele, hărțuirea sau nesiguranța locului de muncă pot afecta sănătatea psihologică. De aceea, soluția nu trebuie redusă la recomandarea ca persoana să se organizeze mai bine sau să învețe să suporte mai mult.
Uneori sunt necesare și schimbări privind limitele, volumul de muncă, modul de lucru, relațiile profesionale sau condițiile organizaționale.
CE ESTE DEPRESIA?
Depresia poate afecta dispoziția, interesul, energia, gândirea, corpul și funcționarea zilnică. Pot apărea tristețe persistentă, iritabilitate sau senzația de gol, dar și pierderea interesului ori a plăcerii pentru activități care înainte contau.
Alte manifestări pot include:
- energie scăzută și dificultatea de a începe activități;
- probleme de concentrare și luare a deciziilor;
- modificări ale somnului, apetitului sau greutății;
- retragere din relații și activități;
- autocritică, vinovăție excesivă sau sentimentul lipsei de valoare;
- lipsă de speranță;
- gânduri despre moarte, autovătămare sau suicid.
Într-un episod depresiv, dispoziția depresivă ori pierderea interesului sunt persistente și afectează funcționarea. Reperul clinic de cel puțin două săptămâni este important, dar nu este suficient pentru ca o persoană să își stabilească singură un diagnostic.
Contează combinația manifestărilor, intensitatea lor, istoricul persoanei, impactul asupra vieții și excluderea altor explicații psihologice sau medicale.
CE MANIFESTĂRI SE POT SUPRAPUNE?
Atât în burnout, cât și în depresie pot apărea:
- oboseală persistentă;
- somn neodihnitor sau dereglat;
- concentrare redusă;
- iritabilitate;
- scăderea inițiativei și a eficienței;
- retragere;
- senzația că sarcinile obișnuite au devenit greu de dus;
- pesimism sau pierderea sensului.
Această suprapunere explică de ce o listă de simptome nu stabilește singură diferența. Este posibil să te regăsești în ambele descrieri fără ca acest lucru să însemne că ai deja două concluzii clinice.
DE CE „TESTUL VACANȚEI” NU ESTE SUFICIENT?
O perioadă de odihnă poate reduce temporar epuizarea, dar acest lucru nu confirmă automat burnoutul. În același timp, faptul că nu îți revii după câteva zile libere nu dovedește că ai depresie.
Recuperarea poate fi influențată de durata suprasolicitării, calitatea somnului, problemele medicale, grijile financiare, responsabilitățile familiale, posibilitatea reală de a te desprinde de muncă și condițiile în care urmează să revii după pauză. Uneori, chiar și în concediu, telefonul, mesajele și anticiparea întoarcerii mențin tensiunea psihologică.
O vacanță poate oferi un indiciu despre modul în care starea se modifică, dar nu este un instrument de diagnostic.
BURNOUTUL SE TRANSFORMĂ ÎN DEPRESIE?
Burnoutul nu urmează un traseu obligatoriu către depresie și nu poate fi explicat prin formule categorice despre „epuizarea apărărilor creierului”. O asemenea prezentare simplifică excesiv o relație complexă.
Burnoutul și depresia sunt concepte diferite, dar manifestările lor se pot suprapune, iar cele două pot coexista. Stresul profesional prelungit, lipsa recuperării și deteriorarea funcționării pot crește vulnerabilitatea psihologică sau pot agrava o problemă deja prezentă.
Totuși, nu toate persoanele cu burnout dezvoltă depresie, iar depresia nu apare numai ca urmare a epuizării profesionale.
Întrebarea utilă nu este „în ce etapă a transformării sunt?”, ci „ce manifestări am, de când au apărut, în ce contexte se mențin și de ce tip de ajutor am nevoie acum?”.
CE ALTE EXPLICAȚII TREBUIE LUATE ÎN CALCUL?
Oboseala, lipsa de energie, somnul perturbat și concentrarea redusă nu sunt specifice doar burnoutului sau depresiei. Ele pot apărea și în anxietate, stres cronic, dificultăți de adaptare, tulburări ale somnului, consum problematic de alcool ori alte substanțe, reacții adverse la medicamente sau afecțiuni medicale.
De aceea, uneori este necesar și un consult medical. Simptomele fizice noi, intense, persistente sau care se agravează nu trebuie explicate automat prin stres. Evaluarea psihologică nu înlocuiește investigațiile medicale atunci când acestea sunt indicate.
DE CE CLARIFICAREA ESTE MAI IMPORTANTĂ DECÂT ETICHETA?
În activitatea mea clinică, nu pornesc de la întrebarea „ce program pot oferi?”, ci de la întrebarea „ce explică mai bine starea acestei persoane și ce nivel de sprijin îi este potrivit?”.
Rolul meu nu este să potrivesc rapid o etichetă sau să recomand automat serviciul pe care persoana crede că îl caută. Rolul psihologului este să integreze datele și să construiască arhitectura intervenției: ce trebuie clarificat mai întâi, ce resurse are persoana, ce riscuri există, ce format este adecvat și dacă este nevoie de psihoterapie, de un program digital asistat, de consult medical sau de o combinație de intervenții.
Aceasta este diferența dintre accesul la o colecție de informații și un serviciu psihologic construit în jurul persoanei.
CÂND ESTE UTILĂ EVALUAREA PSIHOLOGICĂ?
O evaluare psihologică clinică pentru anxietate, depresie și stres poate fi utilă când starea persistă, se repetă sau începe să afecteze munca, relațiile, somnul, îngrijirea personală ori capacitatea de a lua decizii.
Evaluarea nu pornește de la presupunerea că este obligatoriu vorba despre burnout sau depresie. În funcție de situație, sunt analizate:
- momentul apariției și evoluția manifestărilor;
- legătura cu activitatea profesională și cu alte evenimente de viață;
- dispoziția, interesul, energia, somnul și concentrarea;
- impactul asupra funcționării profesionale, personale și relaționale;
- factorii care declanșează sau mențin starea;
- resursele și strategiile folosite până în prezent;
- riscurile, inclusiv gândurile de autovătămare sau suicid;
- explicațiile alternative și necesitatea unui consult medical ori psihiatric.
La Cabinetul Psihologic Psihototal, evaluarea este realizată de Carmen Grapă, Psiholog Clinician Principal, prin integrarea informațiilor obținute din interviul clinic, observația psihologică și instrumentele selectate în funcție de obiectivul evaluării.
Scopul nu este confirmarea rapidă a unei presupuneri, ci obținerea unei înțelegeri clinice suficient de clare pentru alegerea responsabilă a pașilor următori.
Dacă nu este clar dacă ai nevoie de evaluare sau de intervenție și ai ajuns aici căutând psihoterapie pentru burnout, depresie ori epuizare, poți citi și articolul Evaluare psihologică sau intervenție psihologică? Cum alegi primul pas.
CU CE PLECI DUPĂ EVALUARE?
În urma evaluării, primești un feedback clinic integrat, nu doar un scor sau o listă de simptome.
În funcție de datele obținute, pot fi clarificate:
- dificultatea predominantă și modul în care se manifestă;
- factorii care pot declanșa sau menține starea;
- impactul asupra funcționării profesionale și personale;
- resursele care pot susține recuperarea;
- explicațiile alternative care trebuie verificate;
- necesitatea unui consult medical sau psihiatric;
- forma de intervenție care poate fi recomandată.
Recomandarea nu obligă persoana să continue cu un anumit serviciu. Rolul evaluării este să ofere claritate și orientare, nu să impună un traseu unic.
CE FORME DE SPRIJIN POT FI RECOMANDATE?
Recomandarea depinde de dificultatea predominantă, intensitatea manifestărilor, nivelul de funcționare, riscuri și preferințele persoanei.
INTERVENȚIA PSIHOLOGICĂ INDIVIDUALĂ
Intervenția psihologică pentru adulți poate fi recomandată atunci când dificultățile sunt complexe, persistente sau recurente ori afectează mai multe domenii ale vieții. Dacă ai ajuns aici căutând psihoterapie pentru burnout, psihoterapie pentru depresie sau psihoterapie online, serviciul oferit în cadrul Cabinetului Psihototal este prezentat și contractat ca intervenție psihologică, realizată în limitele competențelor profesionale de psihologie clinică.
Procesul poate urmări tiparele de gândire și comportament care întrețin suprasolicitarea, autocritica, retragerea sau lipsa de speranță, dar și construirea unor schimbări realiste în raport cu mediul profesional și personal.
PROGRAMUL ONLINE PENTRU BURNOUT
Programul online pentru burnout și epuizare profesională poate fi recomandat atunci când dificultatea este legată predominant de activitatea profesională, iar evaluarea psihologică indică adecvarea unui format digital asistat.
Programul utilizează resurse multimedia și module dedicate burnoutului din platforma DEPRETER, exerciții aplicate, suport profesional scris și monitorizare psihologică. Nu este un curs generic de productivitate și nu urmărește să te ajute să tolerezi un mediu profesional nociv fără ca acesta să fie analizat.
Fiind un program online, poate fi accesat de adulți din Bârlad și din orice altă localitate din România, precum și, în limitele cadrului profesional și legal aplicabil, de români aflați în străinătate. Psihologul selectează și structurează intervenția în funcție de evaluare și monitorizează modul în care resursele sunt aplicate în situația concretă a persoanei.
PROGRAMUL ONLINE PENTRU DEPRESIE
Programul online pentru depresie este o intervenție psihologică asistată digital, care poate fi recomandată atunci când evaluarea indică manifestări predominant depresive și acest format este adecvat și sigur pentru persoană. Dacă ai ajuns aici căutând psihoterapie online pentru depresie, programul oferit prin Cabinetul Psihototal integrează resursele DEPRETER într-un demers psihologic evaluat și monitorizat profesional.
Programul include module digitale, exerciții aplicate, suport profesional scris și monitorizare psihologică, în cadrul obiectivelor stabilite după evaluarea inițială. Poate fi accesat de adulți din România și, în limitele cadrului profesional și legal aplicabil, de români aflați în străinătate.
Accesul la platformă nu înlocuiește rolul psihologului și nu este oferit automat oricărei persoane care se simte lipsită de energie.
POȚI ACCESA SERVICIILE ONLINE, ORIUNDE TE AFLI?
Da, atunci când obiectivul, starea persoanei și condițiile profesionale permit lucrul la distanță. Nu este necesar să locuiești în Bârlad sau în județul Vaslui pentru a solicita un serviciu psihologic disponibil online.
Dacă ai ajuns aici căutând psiholog online în România, psihoterapie online pentru burnout, psihoterapie online pentru depresie sau terapie online, este important să verifici ce tip de serviciu corespunde situației tale. În cadrul Cabinetului Psihototal, traseul poate include evaluare psihologică online, întâlniri video pentru anamneză și feedback, intervenție psihologică online sau, atunci când este indicat, un program digital asistat profesional.
Serviciile compatibile cu formatul la distanță pot fi accesate de persoane din orice județ al României. Pentru românii aflați în străinătate, posibilitatea desfășurării serviciului este analizată în raport cu tipul serviciului și cadrul profesional și legal aplicabil.
Resursele multimedia și exercițiile programelor digitale pot fi parcurse de acasă, iar suportul și monitorizarea sunt asigurate în cadrul serviciului psihologic contractat.
Pentru a înțelege diferența dintre o ședință video, intervenția psihologică online și un program digital asistat profesional, poți citi articolul Intervenție psihologică online și programe digitale asistate.
Formatul online nu este potrivit în orice situație. Adecvarea și siguranța lui sunt verificate înaintea intervenției, iar atunci când este necesar poate fi recomandat un serviciu față în față, un consult medical sau un nivel diferit de îngrijire.
CÂND ESTE NEVOIE DE AJUTOR IMEDIAT?
Dacă apar gânduri de suicid sau autovătămare, un plan de a te răni, imposibilitatea de a te menține în siguranță ori un pericol imediat pentru tine sau pentru altă persoană, nu aștepta o programare obișnuită. Apelează 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe.
PRIMUL PAS NU ESTE SĂ ALEGI SINGUR ETICHETA
Nu trebuie să decizi înainte de programare dacă ai burnout, depresie sau dacă manifestările tale au o altă explicație. Nu trebuie nici să alegi singur între evaluare, intervenție psihologică și un program online.
Primul pas poate fi clarificarea a ceea ce se întâmplă: ce manifestări ai, cât durează, ce domenii ale vieții sunt afectate și ce explicații trebuie verificate.
Dacă te regăsești în situațiile descrise, poți începe cu evaluarea psihologică clinică pentru anxietate, depresie și stres, în cabinet, la Bârlad, sau online, atunci când condițiile evaluării permit acest format. Serviciile disponibile online pot fi solicitate și de adulți din alte localități și județe ale României.
Scopul nu este să primești repede o etichetă, ci să începi un traseu potrivit situației tale reale.
Articole similare
- Adaptarea la pensionare: de ce pensionarea nu se rezolvă cu „ținut mintea ocupată”
- Stima de sine scăzută: ce o întreține?
- Cum alegi un psiholog potrivit pentru problema ta?
DESPRE AUTOR
Articol redactat și revizuit profesional de Carmen Grapă, Psiholog Clinician Principal, cu competențe în psihodiagnostic și intervenție psihologică pentru copil, adolescent, adult și vârstnic, Cabinet Psihologic Psihototal Bârlad.
Carmen Grapă este partener DEPRETER, platformă digitală utilizată în intervențiile online pentru depresie și burnout.
Informațiile din acest articol au scop informativ și psihoeducațional și nu înlocuiesc evaluarea psihologică, psihoterapia, consultul medical sau recomandările unui specialist, atunci când acestea sunt necesare.
Pentru detalii privind formarea, competențele și autorizările profesionale, consultați pagina Despre mine.
SURSE
Întrebări frecvente (FAQ)
Nu. Poți solicita o evaluare psihologică atunci când te simți epuizat, lipsit de energie, copleșit sau observi schimbări ale dispoziției și funcționării, fără să ai deja un diagnostic psihiatric, o trimitere medicală sau o confirmare anterioară a burnoutului.
Evaluarea psihologică clinică pentru anxietate, depresie și stres urmărește clarificarea manifestărilor, a intensității lor, a contextului în care au apărut și a modului în care îți afectează viața.
Evaluarea poate formula concluzii și un psihodiagnostic în limitele competențelor psihologiei clinice, dar nu stabilește un diagnostic medical sau psihiatric. Dacă datele indică necesitatea unei evaluări medicale, poate fi recomandat și un consult psihiatric sau un alt consult de specialitate.
Nu. Organizația Mondială a Sănătății clasifică burnoutul drept fenomen ocupațional asociat stresului cronic de la locul de muncă, nu drept afecțiune medicală.
Aceasta nu înseamnă că manifestările trebuie ignorate. Epuizarea, distanțarea față de muncă și scăderea eficienței pot afecta semnificativ funcționarea și pot coexista cu depresia, anxietatea, problemele de somn sau afecțiuni medicale.
Evaluarea este utilă tocmai pentru a nu atribui automat toate dificultățile burnoutului și pentru a verifica explicațiile alternative.
Da. Burnoutul și depresia sunt concepte diferite, dar manifestările lor se pot suprapune, iar cele două pot coexista.
Faptul că problema a început în context profesional nu exclude depresia. În același timp, oboseala și dificultățile de la serviciu nu confirmă singure burnoutul.
În diferențiere contează durata și intensitatea manifestărilor, legătura lor cu activitatea profesională, prezența tristeții sau a pierderii interesului, impactul asupra celorlalte domenii ale vieții, nivelul de funcționare și alte explicații psihologice sau medicale posibile.
Nu. O ameliorare în concediu arată că distanțarea de anumite solicitări profesionale poate conta, dar nu confirmă singură burnoutul.
La fel, lipsa unei ameliorări rapide nu înseamnă automat că ai depresie. Recuperarea poate fi influențată de durata suprasolicitării, calitatea somnului, responsabilitățile personale, problemele medicale, grijile financiare și posibilitatea reală de a te desprinde de muncă.
O vacanță poate oferi informații despre modul în care se modifică starea, dar nu este un instrument de diagnostic și nu înlocuiește evaluarea psihologică.
În cadrul Cabinetului Psihototal, psihoterapia pentru adulți și accesarea programelor online DEPRETER încep după o evaluare psihologică clinică prealabilă, realizată și contractată distinct.
Evaluarea urmărește:
- clarificarea dificultății predominante;
- estimarea intensității manifestărilor și a impactului asupra funcționării;
- identificarea riscurilor și a explicațiilor alternative;
- verificarea adecvării și siguranței formatului online;
- stabilirea obiectivelor;
- alegerea formei de intervenție potrivite.
După evaluare pot fi recomandate psihoterapia individuală pentru adulți, programul online pentru burnout și epuizare profesională, programul online pentru depresie, un consult medical ori psihiatric sau un alt traseu.
Recomandarea nu obligă persoana să continue cu un anumit serviciu.
Modulele DEPRETER includ informații prezentate clar, resurse multimedia, tehnici și exerciții aplicate care pot fi parcurse gradual, în ritmul tău. Nu trebuie să finalizezi totul într-o singură sesiune, iar materialele pot fi reluate atunci când ai nevoie să clarifici sau să fixezi anumite informații.
În urma evaluării psihologice clinice, psihologul Carmen Grapă stabilește dacă programul este potrivit, selectează traseul de intervenție și clarifică ce este prioritar pentru situația ta.
Astfel, nu primești doar acces la o platformă și nu trebuie să hotărăști singur ce să parcurgi sau cum să aplici exercițiile. Resursele sunt integrate într-un serviciu psihologic care include exerciții aplicate, suport profesional scris și monitorizare psihologică.
Materialele pot fi accesate de acasă, într-un moment în care ai suficiente resurse. Programul presupune totuși o implicare activă. Dacă epuizarea este atât de intensă încât nu poți parcurge nici activități scurte, dacă funcționarea este semnificativ afectată sau apar riscuri clinice, evaluarea poate indica mai întâi psihoterapie, consult medical ori psihiatric sau o altă formă de sprijin.
Da. Pentru multe persoane și pentru anumite dificultăți psihologice, psihoterapia desfășurată prin întâlniri video poate produce rezultate comparabile cu psihoterapia față în față, atunci când intervenția este adecvată problemei, este realizată de un specialist calificat și sunt asigurate condițiile necesare.
Analizele studiilor clinice comparative nu au identificat, în medie, diferențe semnificative între psihoterapia prin videoconferință și psihoterapia față în față în ceea ce privește reducerea simptomelor. Totuși, dovezile nu justifică afirmația că cele două formate au exact aceeași eficiență pentru orice persoană, orice problemă sau orice nivel de severitate.
Rezultatele depind și de:
- natura și intensitatea dificultăților;
- adecvarea tehnicilor utilizate;
- relația terapeutică;
- implicarea și continuitatea persoanei;
- experiența psihologului;
- existența unui spațiu privat;
- calitatea conexiunii și a comunicării;
- riscurile clinice și eventualele probleme medicale asociate.
Principiile și tehnicile psihoterapiei cognitiv-comportamentale pot fi aplicate și online, dar sunt adaptate contextului, obiectivelor și răspunsului persoanei. Formatul online nu transformă intervenția într-o variantă simplificată și nici într-o conversație generală prin apel video.
Pentru o persoană care se confruntă cu epuizare sau manifestări depresive, lucrul online poate avea avantaje practice importante:
- Reducerea efortului necesar deplasării: nu mai sunt necesare drumul, traficul sau timpul consumat pentru a ajunge la cabinet;
- Accesibilitate: psihoterapia poate fi accesată și de persoanele care locuiesc în alt oraș sau, în limitele cadrului profesional și legal aplicabil, în diaspora;
- Continuitate: ședințele pot fi menținute mai ușor atunci când persoana călătorește, se află în delegație sau are un program dificil;
- Mediu familiar: unele persoane se simt mai confortabil discutând de acasă, dacă au un spațiu privat și nu sunt întrerupte.
Aceste avantaje nu înseamnă că formatul online accelerează automat recuperarea. Pentru alte persoane, cabinetul poate oferi un cadru mai potrivit, mai multă separare față de mediul cotidian sau condiții mai bune de confidențialitate și concentrare.
La Cabinetul Psihototal, psihologul Carmen Grapă verifică, în urma evaluării, dacă formatul online este adecvat și sigur și construiește intervenția în funcție de dificultățile, resursele, riscurile și obiectivele persoanei.
Da, atunci când obiectivul, starea persoanei și condițiile profesionale permit lucrul la distanță.
Traseul online poate include:
- întâlnire video pentru anamneză și clarificarea motivului solicitării;
- utilizarea instrumentelor psihologice care permit administrarea în condiții adecvate la distanță;
- integrarea rezultatelor de către psiholog;
- întâlnire video pentru comunicarea rezultatelor și recomandărilor;
- ședințe de psihoterapie online;
- accesarea unui program digital DEPRETER, atunci când acesta este recomandat;
- resurse multimedia, exerciții aplicate, suport profesional scris și monitorizare psihologică.
Nu toate instrumentele psihologice și nu toate serviciile pot fi desfășurate online. Adecvarea formatului se stabilește în funcție de obiectiv, condițiile de administrare, particularitățile persoanei și cadrul profesional aplicabil.
Pentru lucrul online sunt necesare un spațiu privat, un dispozitiv adecvat și o conexiune stabilă. Serviciile pot fi accesate din țară sau, în limitele cadrului profesional și legal aplicabil, din diaspora.
Contractarea și transmiterea documentelor administrative pot fi realizate digital, potrivit procedurii cabinetului.
Pentru a înțelege diferența dintre o ședință video, psihoterapia online și un program digital asistat profesional, poți citi articolul Psihoterapia online și programele digitale asistate.
Faptul că soliciți un serviciu psihologic nu este comunicat automat angajatorului, colegilor sau membrilor familiei.
Informațiile obținute în evaluare și psihoterapie sunt protejate de confidențialitatea profesională. Psihologul nu transmite date despre participarea la ședințe, conținutul discuțiilor, rezultate sau recomandări fără acordul persoanei, cu excepția situațiilor expres prevăzute de cadrul legal și deontologic aplicabil.
Dacă lucrezi online, confidențialitatea depinde și de condițiile pe care le asiguri în spațiul tău. Este recomandat:
- să participi dintr-o cameră în care nu poți fi auzit sau întrerupt;
- să folosești un dispozitiv personal și protejat;
- să îți securizezi adresa de e-mail și conturile utilizate;
- să folosești căști atunci când există riscul să fii auzit;
- să nu lași la vedere rapoarte, fișe, exerciții sau documente;
- să utilizezi, pe cât posibil, un număr de telefon și o adresă de e-mail la care alte persoane nu au acces.
Dacă este necesară transmiterea unei informații sau a unui document către o altă persoană ori instituție, scopul, conținutul și limitele comunicării sunt clarificate în prealabil, în cadrul profesional aplicabil.
Nu. Înregistrarea audio sau video a ședințelor nu este permisă fără acordul prealabil și explicit al psihologului.
Ședințele sunt protejate de cadrul de confidențialitate al serviciului psihologic, iar înregistrarea, păstrarea sau distribuirea materialelor poate afecta confidențialitatea și drepturile persoanelor implicate. Consecințele juridice depind de circumstanțele concrete.
Materialele disponibile în modulele digitale DEPRETER pot fi reluate în condițiile de utilizare ale platformei și ale serviciului contractat.
Consultul psihiatric poate fi recomandat atunci când:
- manifestările depresive sunt intense sau persistente;
- funcționarea personală, profesională ori relațională este semnificativ afectată;
- apar gânduri de autovătămare sau suicid;
- există modificări importante ale somnului, energiei sau comportamentului;
- apar manifestări care necesită diferențiere medicală;
- există suspiciunea unei problematici care necesită diagnostic și tratament medical;
- intervenția psihologică trebuie completată printr-o evaluare psihiatrică.
Recomandarea unui consult psihiatric nu anulează rolul psihoterapiei. În funcție de situație, evaluarea medicală, tratamentul indicat de medic și intervenția psihologică pot fi complementare.
Dacă există un plan de autovătămare sau suicid, imposibilitatea de a te menține în siguranță ori un pericol imediat pentru tine sau pentru altă persoană, nu aștepta o programare obișnuită. Apelează 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe.
Este simplu! Pentru a rezerva cel mai apropiat loc disponibil, sună direct la 0743 570 171 sau folosește butonul de Programează-te de pe site-ul nostru. 👉 Dacă nu ai mai folosit platforma noastră până acum, am pregătit pentru tine un Ghid pas cu pas pentru programarea online, care îți arată exact cum să îți rezervi locul și să faci plata în siguranță, în doar 2 minute.
Prin finalizarea programării și efectuarea plății, confirmi că ești de acord cu Termenii și Condițiile cabinetului, cu Politica de Confidențialitate privind prelucrarea datelor tale în siguranță, precum și cu regulile de anulare detaliate în secțiunea Politica de comunicare a Tarifelor.